Pe scurt: glicemia reprezintă concentrația de glucoză din sânge, exprimată în mg/dL. Valorile normale pe nemâncate sunt între 70 și 99 mg/dL. Între 100 și 125 mg/dL vorbim de prediabet, iar de la 126 mg/dL în sus, diagnosticul poate fi diabet zaharat. O valoare sub 70 mg/dL indică hipoglicemie.
Ce este glicemia?
Glicemia măsoară cantitatea de glucoză dizolvată în sânge la un moment dat. Glucoza este principala sursă de energie a organismului și provine din carbohidrații pe care îi consumi: pâine, paste, fructe, zahăr și altele.
După ce mănânci, pancreasul eliberează insulină, un hormon care ajută celulele să preia glucoza din sânge și să o folosească drept combustibil. Când acest mecanism funcționează corect, nivelul glucozei rămâne în limite normale. Când ceva nu merge bine, valorile cresc sau scad în afara intervalului sănătos.
În România, glicemia se exprimă în miligrame pe decilitru (mg/dL), spre deosebire de unele țări europene unde se folosesc mmol/L.
Cum se măsoară glicemia
Există mai multe tipuri de teste:
Glicemia a jeun (pe nemâncate) este cea mai frecventă metodă. Sângele se recoltează după cel puțin 8 ore de post, de obicei dimineața. Este analiza standard inclusă în orice set de analize de rutină.
Glicemia postprandială se măsoară la 1-2 ore după masă și arată cât de eficient procesează organismul glucoza din alimente.
Testul de toleranță orală la glucoză (TTGO) presupune recoltarea glicemiei înainte și la 2 ore după consumul unei soluții cu glucoză. Este folosit pentru depistarea diabetului gestațional și a prediabetului.
Hemoglobina glicată (HbA1c) nu necesită post și reflectă media glicemiei din ultimele 2–3 luni. Este utilă atât pentru diagnostic, cât și pentru monitorizarea pe termen lung.
Valori normale pentru glicemie
Glicemia se măsoară fie pe nemâncate (la 8 ore de la ultima masă), fie la 2 ore după masă, iar valorile sunt exprimate în miligrame pe decilitru.
Tabelul de mai jos rezumă intervalele de referință:
| Situație | Normal | Prediabet | Diabet |
|---|---|---|---|
| Pe nemâncate (a jeun) | sub 100 mg/dL | 100 – 125 mg/dL | 126 mg/dL sau mai mult |
| La 2 ore după masă | sub 140 mg/dL | 140 – 199 mg/dL | 200 mg/dL sau mai mult |
| HbA1c | sub 5,7% | 5,7% – 6,4% | 6,5% sau mai mult |
O valoare sub 70 mg/dL indică hipoglicemie, adică un nivel prea scăzut al glicemiei.
Important: valorile de mai sus sunt orientative. Interpretarea rezultatelor tale trebuie făcută întotdeauna de un medic, care ține cont de contextul tău specific de sănătate.
Ce înseamnă valorile în afara intervalului normal
Hipoglicemia (glicemie prea mică)
Un nivel prea mic al glicemiei poate duce la apariția unor probleme de sănătate, inclusiv afectare cerebrală, în lipsa tratamentului. Simptomele tipice includ tremur, transpirații, amețeală, palpitații și senzație de foame bruscă. Hipoglicemia apare mai frecvent la persoanele cu diabet care iau insulină sau alte medicamente, dar poate apărea și la persoane sănătoase după un efort fizic intens pe stomacul gol sau după o perioadă prelungită fără mâncare.
Hiperglicemia (glicemie prea mare)
Hiperglicemia apare când organismul nu produce suficientă insulină sau nu o folosește eficient. Pe termen scurt, poate provoca sete intensă, urinare frecventă, oboseală și vedere încetoșată. Pe termen lung, valorile persistente ridicate afectează vasele de sânge, rinichii, ochii și nervii.
Prediabetul
Prediabetul reprezintă o stare intermediară în care valorile glicemiei depășesc limitele normale, dar nu sunt suficient de ridicate pentru diagnosticul de diabet zaharat. Vestea bună: pierderea a 5-7% din greutatea corporală, combinată cu activitate fizică regulată de cel puțin 150 de minute pe săptămână, poate reduce semnificativ riscul de progresie către diabet.
Ce influențează glicemia
Chiar și la persoanele sănătoase, glicemia variază natural pe parcursul zilei. Printre factorii care o influențează se numără:
- Alimentația – carbohidrații simpli (zahăr, produse procesate) produc creșteri rapide, cei complecși (legume, cereale integrale) produc creșteri mai lente și mai ușor de gestionat
- Activitatea fizică – efortul fizic ajută celulele să consume glucoza mai eficient
- Stresul – hormonii de stres (cortizol, adrenalină) pot crește temporar glicemia
- Somnul – lipsa somnului afectează sensibilitatea la insulină
- Anumite medicamente – corticosteroizii, betablocantele și unele diuretice pot crește glicemia
- Sarcina – modificările hormonale din timpul sarcinii pot duce la diabet gestațional
Unul dintre cei mai importanți factori de risc pentru glicemie crescută este excesul de greutate. Dacă vrei să știi unde te situezi, poți folosi calculatorul nostru de IMC.
Cât de des ar trebui să îți verifici glicemia
Persoanele sănătoase ar trebui să facă screening la fiecare trei ani după vârsta de 45 de ani. Persoanele cu factori de risc, cum ar fi obezitate, istoric familial de diabet sau sedentarism, ar trebui să se testeze mai frecvent.
Dacă ai oricare dintre simptomele menționate mai sus sau dacă ai rude cu diabet, nu aștepta vârsta de 45 de ani ca să faci un test de glicemie. O analiză simplă de sânge îți oferă un răspuns clar.
