Pe scurt: Pe 7 iunie 2026, Consiliul Concurenței a amendat 10 bănci din România cu 3,73 miliarde de lei (710 milioane de euro) pentru că și-au coordonat comportamentul în stabilirea indicelui ROBOR. Este cea mai mare amendă din istoria instituției. Băncile contestă decizia, iar procesele abia încep.
Ce este ROBOR și de ce contează
ROBOR (Romanian Interbank Offered Rate) este rata dobânzii la care băncile din România se împrumută între ele în lei, calculată zilnic de Banca Națională a României pe baza cotațiilor a 10 bănci selectate. Cele mai importante variante pentru populație sunt ROBOR 3M și ROBOR 6M.
Dacă ai un credit în lei cu dobândă variabilă contractat înainte de mai 2019, rata ta lunară se calculează simplu: ROBOR plus marja fixă a băncii. Marja nu se schimbă niciodată, e stabilită prin contract. ROBOR-ul însă fluctuează zilnic, iar o diferență de 1 punct procentual poate însemna câteva sute de lei în plus sau în minus la rata lunară.
Cu alte cuvinte, dacă ROBOR a fost menținut artificial mai sus decât ar fi trebuit, milioane de români au plătit rate mai mari decât era normal. Pentru a înțelege mai bine cum ROBOR îți afectează rata la credit, am explicat mecanismul în detaliu într-un articol dedicat.
Ce a investigat Consiliul Concurenței
Investigația a demarat la finalul anului 2022, într-un context în care ROBOR depășise 8%, un nivel istoric. Chiar guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, declarase public că băncile „au sărit calul” cu creșterea indicelui.
Timp de aproape patru ani, inspectorii Consiliului Concurenței au analizat modul în care cele 10 bănci din panel stabileau zilnic cotațiile. Raportul final are 700 de pagini și concluzionează că băncile nu au acționat independent, așa cum procedura impune.
Acuzația concretă: în cadrul procedurii de fixing, când fiecare bancă ar trebui să transmită cotația proprie fără să știe ce cotează celelalte, băncile și-au transmis reciproc informații confidențiale despre nivelul la care intenționau să coteze. Această coordonare a distorsionat indicele în special la maturitățile de 3, 6 și 12 luni, tocmai acolo unde volumul tranzacțiilor reale era mai mic și influența cotațiilor individuale era mai mare.
Decizia Consiliului Concurenței din 7 iunie 2026
Pe 7 iunie 2026, Plenul Consiliului Concurenței a adoptat în unanimitate decizia de sancționare. Amenda totală este de 3,73 miliarde de lei, echivalentul a aproximativ 710 milioane de euro, cea mai mare amendă din întreaga istorie a instituției.
Pentru comparație, toate amenzile date de Consiliul Concurenței pe parcursul întregului an 2025 s-au ridicat la doar 68,9 milioane de euro.
Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței, a precizat că decizia vizează exclusiv comportamentul băncilor în perioada fixingului, nu reglementările BNR: „Decizia noastră nu a vizat reglementările sau politicile din sectorul bancar, ci se rezumă exclusiv la comportamentul băncilor în perioada fixingului ROBOR și este bazată pe constatarea încălcării regulilor de concurență.”
Decizia este executorie, iar încasarea amenzilor urmează să fie făcută de ANAF. Băncile au 30 de zile de la primirea motivării pentru a contesta la Curtea de Apel și 60 de zile pentru a prezenta planuri de eliminare a practicilor anticoncurențiale.
Cum au reacționat băncile și BNR
Toate băncile sancționate au respins acuzațiile și au anunțat că vor contesta decizia în instanță. Poziția lor comună este că nu a existat nicio înțelegere între instituții și că orice creștere a ROBOR a reflectat normal condițiile de piață și politica monetară a BNR.
BNR, prin purtătorul de cuvânt Dan Suciu, a precizat că decizia nu vizează regulamentul de stabilire al ROBOR. Anterior, guvernatorul Isărescu apărase public băncile, argumentând că ROBOR a crescut în linie cu dobânda-cheie BNR în contextul inflației ridicate din 2022-2023.
Asociația Română a Băncilor a calificat investigația drept chestiuni luate din context, susținând că piața monetară este strict reglementată de BNR și că nu a existat niciun cartel.
Ce înseamnă scandalul ROBOR pentru cei cu credite în lei
Dacă ai sau ai avut un credit în lei cu dobândă variabilă legată de ROBOR, decizia te privește direct. Constatarea că indicele a fost influențat printr-o coordonare ilegală înseamnă, teoretic, că rata ta a fost mai mare decât ar fi trebuit în condiții normale de piață.
Un aspect important de clarificat: diferența dintre ROBOR și IRCC face ca nu toți debitorii să fie afectați în același mod. Creditele ipotecare contractate după mai 2019 sunt legate de IRCC, nu de ROBOR, și nu intră în această ecuație.
Avocatul Gheorghe Piperea a anunțat deja procese individuale împotriva băncilor, estimând că ratele au fost majorate cu 20-25% față de nivelul corect. Vom detalia exact ce poți face și care sunt pașii concreți într-un articol dedicat recuperării banilor.
Întrebări frecvente
Ce este fixing-ul ROBOR?
Fixing-ul ROBOR este procedura zilnică prin care cele 10 bănci din panel transmit cotațiile de dobândă la care sunt dispuse să se împrumute reciproc. BNR calculează media și publică valoarea oficială. Problema constatată de Consiliul Concurenței este că băncile și-ar fi comunicat cotațiile între ele înainte de fixing, în loc să le stabilească independent.
Sunt afectat dacă am credit ipotecar luat după 2019?
Probabil nu. Din mai 2019, creditele ipotecare noi sunt legate de IRCC, nu de ROBOR. Dacă ai contractat un credit ipotecar după această dată, rata ta nu depinde de ROBOR și nu ești afectat direct de acest scandal. Creditele mai vechi și unele credite de consum rămân însă legate de ROBOR.
Băncile vor returna banii automat?
Nu. Amenda plătită de bănci merge la stat, nu la debitori. Dacă vrei să recuperezi suma plătită în plus, trebuie să acționezi individual în instanță. Nu există niciun mecanism automat de rambursare. Dacă te gândești și la refinanțarea creditului în acest context, am explicat când merită și când nu.
Ce se întâmplă dacă băncile contestă amenda?
Decizia Consiliului Concurenței este executorie chiar și în perioada contestației, ceea ce înseamnă că ANAF poate începe executarea. Băncile au 30 de zile de la primirea motivării să atace decizia la Curtea de Apel. Un proces în instanță poate dura între 1 și 3 ani.
